Alimentația – hrană, remediu sau otravă?

“Bolile de care suferă omul iau naștere mai ales prin intermediul alimentației și pot fi vindecate tot numai pe calea unei alimentații corecte.” Dr. H. P. Rusch

Auzim des de E-uri. Că unele sunt bune, că altele nu. Dar ce te faci când ești la un magazin și vrei sa îți cumperi ceva? Te uiți la toate etichetele și încerci să îți aduci aminte care sunt suspecte sau cancerigene și care nu.  Sau dacă sunt trecute denumirile chimice încerci să îți amintești de orele de chimie din școală și începe să îți pară rău că atunci te gandeai la cu totul altceva decat îți spunea dascălul… Aditivii alimentari sunt cunoscuți sub denumirea codificată de E-uri. E-ul vine de la Europa. Ei au o numerotație alfanumerică pentru a ușura recunoașterea lor. Pentru că populația a început să aibă o oarecare reținere față de E-uri, de multe ori fabricanții folosesc denumirea chimică. Dar ce sunt exact aditivii alimentari? Există mai multe definiții ale E-urilor.

Aditiv alimentar este considerată orice substanță, chiar de natură microbiologică, care nu este consumată în mod normal ca aliment, și care nu este folosită în mod normal ca un ingredient tipic alimentului, chiar dacă are sau nu valoare nutritivă, a cărei adăugare în produsul alimentar este legată de un scop tehnologic (și organoleptic) pentru fabricarea, ambalarea sau păstrarea produselor alimentare, cu efect cert sau de la care se așteaptă efecte convenabile asupra proprietăților acestora. Aditivii alimentari conservă, dau culoare, formă și aromă în mod artificial, făcând astfel produsul atrăgător și vandabil timp îndelungat. 

Produsele alimentare cu termen de garanţie de un an sau doi nu sunt o raritate. Nu ne putem aștepta ca un produs atât de vechi să fie bun pentru organismul nostru, chiar dacă el are autorizația sanitară pentru a fi comercializat.

O soluție pentru o alimentație sănătoasă este gătitul în casă! Doar așa suntem siguri ce ingrediente folosim pentru ceea ce mâncăm…  Dar și aici avem nevoie de o mână de ajutor ca să le conservăm nutrienții,  astfel încât organismul nostru să nu fie privat de vitamine și minerale.

Aportul inadecvat de principii nutritive, cu alte cuvinte, nerespectarea principiilor alimentației echilibrate în corelație cu sedentarismul vieții moderne reprezintă cauzele principale ale unor boli cronice (bolile cardiovasculare, obezitatea, diabetul și cancerul). Pe plan mondial sunt identificate două modele de consum alimentar, cu consecințe asupra stării de sănătate a populației:

1. Consum alimentar specific țărilor dezvoltate economic caracterizat prin:

  • consum crescut de produse de origine animală;
  • aport glucidic inadecvat, cu exces de glucide simple, în defavoarea consumului de glucide complexe;
  • aport redus de fibre alimentare.

Consecința acestui tip de alimentație o reprezintă creșterea incidenței unor stări patologice ca: obezitatea, bolile cardiovasculare, hiperlipoproteinemiile, diabetul zaharat, cariile dentare. În aceste țări mortalitatea datorată alimentației inadecvate este estimată la 30 – 40 % din cea totală. În același timp aportul redus de fibre alimentare este corelat cu incidența crescută a unor boli digestive (constipația, cancer de colon).

2. Consumul alimentar specific țărilor slab dezvoltate economic caracterizat prin:

  • alimentația monotonă; aportul energetic zilnic este asigurat în proporție crescută de un singur aliment;
  • aport crescut de fibre alimentare.

În aceste condiții se pot instala carențe nutritive -malnutriție- de diferite tipuri si intensități cu consecințe grave asupra sănătății.

Nu se poate începe nici o discuție referitoare la o eventuală modalitate terapeutică înainte de a face pledoarie pentru un regim de viață corect. Dumnezeu, cel care l-a creat pe om, i-a lăsat hrana cea de toate zilele: „Iată!”, a zis El „v-am dat orice iarbă care face sămânţă… și orice pom care are în el rod cu sămânță: aceasta să fie hrana voastră.” (Geneza 1,29)

Dietoterapia poate să ofere vindecare, sănătate și longevitate!

Anca Marin –  Farmacist

Related Images:

One Reply to “Alimentația – hrană, remediu sau otravă?”

Lasă un răspuns